Îmi amintesc un slogan din timpul revoluţiei aşa-numite de iasomie din 2011 care a dus la înlăturarea dictatorului Ben Ali din Tunisia, un dictator care părea că va domni pe viaţă, aflat la putere de 23 de ani, cu o gardă de corp cât o armată echipată ca un comando de paraşutişti care putea interveni în ţară oriunde în 24 de ore – “Dégaje Ben Ali”, ceea ce s-ar putea traduce, “Dispari Ben Ali, lasă locul liber, fă-te nevăzut”.
Securitatea lui Zine el-Abidine Ben Ali numită The One, avea în dotare toate armele posibile, de la tancuri, fregate, elicoptere până la submarine. Ofiţerii The One, erau instruiţi în Anglia la Defence Academy of the United Kingdom. Cine reuşea să ajungă în The One era realizat pe viaţă. Numai că trebuia să treci de filtre de instrucţie istovitoare. Ofiţerii, la fel ca soldaţii obişnuiţi erau trimişi în poligoanele Legiunii Străine din Amazon. Domnia familiei Ben Ali părea pe viaţă. Tot sistemul s-a prăbuşit însă în mai puţin de două săptămâni din cauza unui student care încerca să-şi vândă fructele din grădină într-un orăşel din deşert.
Jurnaliştii arabi nu preferă titulatura “revoluţia de iasomie”, pentru că Ben Ali ajunsese la putere printr-o lovitură de stat pe care o numea tot “revoluţia de iasomie.” Arabii numesc această revoluţie – “revoluţie de demnitate” sau “intifada Sidi Bouzid” în memoria unui vânzător obişnuit de fructe a cărui marfă fusese confiscată de mai multe ori de primăria din Sidi Bouzid, un oraş în care şomajul era cvasitotal în rândul tinerilor, pe motiv că vânzătorul nu are licenţă. Acest vânzător de fructe, numit Mohamed Bouazizi, un tânăr de 26 de ani, disperat că nu-şi poate vinde marfa şi-a turnat benzină pe corp şi şi-a dat foc în faţa primăriei. Atunci a început intifada. Intifada Sidi Bouzid. Tânărul a fost internat de urgenţă în spitalul de arşi Ben Arous. Încercând să prevină protestele, dictatorul a organizat o vizită la spitalul de arşi şi o conferinţă de presă la palatul prezidenţial unde a invitat mama băiatului în faţa camerelor de filmat pentru a-i da 20.000 de dinari în faţa naţiunii, aproximativ 7000 E. Spre surprinderea tuturor, mama băiatului a refuzat banii. A doua zi fiul ei a murit desfigurat în spitalul de arşi şi au început revoltele în toate oraşele. Ţara a fost blocată de o grevă generală instantanee. Străzile s-au transformat în câmpuri de luptă. Revoltele au fost atât de intense, încât dictatorului i s-a făcut frică. Televiziunea naţională a prezentat ca fiind în direct un discurs al lui Ben Ali care ruga protestatarilor să înceteze revolta pentru a salva ţara. Dictatorul nu era însă la televiziune, era deja peste graniţă, fugind cu tezaurul băncii naţionale în aur în Arabia Saudită. În zece zile, un regim dictatorial de 23 de ani, s-a prăbuşit ca un castel din cărţi de joc.
Revenind la slogan care este intraductibil şi la situaţia actuală din România, pentru Dragnea nu există decât o traducere – “Tai-o Dragnea cât mai ai timp”. Eşti deja terminat! Toate argumentele au căzut ca nişte pietre. Le luăm de pe stradă şi ţi le aruncăm în cap. Ia-ţi garnitura de proşti profesionişti, de lachei, de potăi şi ghioage media şi dispari cu tot cu marele lacheu contituţional, curatul-murdar Tudorel Toader. Tudorele, nu te vom uita, ai rămas în memoria despotismului, un mare schingiuitor de Justiţie, un cioclu al democraţiei. Încearcă acum să întinzi mâna spre un magistrat european, oricine îţi întoarce spatele pentru că eşti nul. Din punct de vedere profesional eşti zero. Eşti o ruşine a planetei. Nu te vom uita niciodată. Numai pentru cum ai mistificat concursul pentru ocuparea postului de procuror-şef DNA care ar trebui să aibă un buget nelimitat, va trebui să înfunzi puşcăria.
Dragnea, gata, ajunge, dispari! România nu este Turcia. Ia-ţi haremul de analfabete şi du-te frate unde vezi cu ochii! În România nu mai ai ce căuta. Zilele tale politice sunt numărate. Nu mai spune nimic. Nu mai are sens. Nu are rost. Valiza ta e-n flăcări. Ţi-ai dat foc la valiză singur. Gata. Ia-ţi tunurile cu apă să nu te plictiseşti la pârnaie. Ai să ai tot timpul din lume să te joci de-a dictatorul după gratii şi de-a statul paralel. Ai fost paralel cu democraţia în libertate, fii paralel în continuare şi în puşcărie. În istoria României moderne vei rămâne un mare şef pesedist. Niciunul nu a fost mai prost ca tine. Ai reuşit să ajungi liderul idioţilor.
Ai crezut că dacă gazezi nişte copii şi pui tunurile cu apă pe nişte bătrâni şi persoane cu dizabilităţi, îţi vei întări poziţia de macho pesedist. România nu este Venezuela. Nu mai ai ce căuta în spaţiul public. Nu mai poţi apărea în faţa jurnaliştilor. Toate cuvintele tale sunt nişte interjecţii. Rişti să fii înjunghiat cu pixurile. Dispari. Tai-o, Dragnea, unde vezi cu ochii închişi. Dégaje. Ai adunat atâta silă în spaţiul public, încât numele tău va intra în dicționarul de psihiatrie, Sindromul Dragnea, idiotul care a crezut că poate îngenunchea o ţară să scape de puşcărie, cretinul care se rătăceşte după gratii şi vinde locuri în parlament în sala de mese.
Programul tău pesedist a reuşit complet. Te-ai aruncat în cap direct în prăpastie. Dispari, Dragnea. Tai-o unde a înţărcat mutul iapa!
