O frumoasă toamnă se lasă spre noi. Cer senin, soare, munți acoperiți în hlamida roșie de arțar și în verdele matur de brad la Val David.
Ne cheamă toamna, ne cheamă o invitație ca un sunet plin de promisiuni, așteptări și a întâlnirii cu un nou val de suflet, talent inedit, Al XVIII-lea Festival Internațional al Artiștilor și Scriitorilor, Festival bianual, în Val David, în frumoasa regiune-provincie canadiană- Laurentides. Subtitlul Festivalului a fost ales ca fiind cel mai potrivit ,,Cositul liric al luncilor sălbatice”
Venim grăbit la acest sunet de clopoțel, precum invitația florilor, clopoțeii de toamnă ai pădurilor. Venim din Chile, Tito Alvadado, poet. Din Venezuela (Canada) Annabelle Agullar, poetă; Diego O‘Brien, poet.
Din România (Canada) Flavia Cosma, scriitoare, poetă; Felicia Mihali, scriitoare; Melania Rusu Caragioiu, scriitoare, poetă; Adrian Erbiceanu, scriitor. poet.
Din Canada: Louise Carson, St. Lazare; Anna-Louise Fontaine, poetă și artistă, Laurentides; Nancy N. Lange, poetă, Laval; Nicole Davidson, poetă, Val David; Marie-Anne Soleil, poetă, autoare, compozitoare, Laurentides; Ivan-Denis Dupuis, poet, autor-compozitor, Sainte Adèle; Chantal Morin, artistă, S-te Anne des Lacs; Lorne Auber, armonizator sonor, yoga, Val David. Din Italia (Canada), Maria Caltablano, poetă, Montréal; Chloé Dassylva, poetă, Laval. Din Franța (Canada), Janine Pioger, scriitoare, poetă; David Brème, poet, Montréal. Din Anglia, (Canada), John Malette, scriitor, Laurentides.
Din Argentina, Luis Raul Calvo, poet, autor-compozitor, interpret; Monica Rizzi, artistă vizuală; Laura Saita, pictoriță, arte vizuale; Irene Acarini, artistă, psihanalistă. Venim mulți, de peste tot, de pe unde s-a extins și auzit sunetul acesta de clopoțel.
Suntem primiți în maiestuoasa Rezidență a artiștilor și scriitorilor, proprietatea Doamnei Flavia Cosma. Uriașa vilă este străjuită de brazi seculari, purtători de vise, cu ghemotoace de vâsc norocos atârnate pe ramuri.
Brazii crescuți de jur împrejur acoperă cu dărnicie spațiul de pădure a trei dintre cele patru laturi, lăsând loc doar câte unui arțar luminos pârguit în galben de toamnă, sau în roșul aprins.
Suntem în zona unde căprioarele gustă mugurii de liliac, cele câteva boabe de strugure necopt și unde puma locurilor fură bocceaua cu resturi alimentare de pe bidonul prea plin.
Cerbul este mai sobru și mai iernatic, deci nu ni s-a arătat, dar căprioara însoțită de doi pui îmbrăcați în blăniță cafenie cu pete albe, semn de abia născuți, a venit sub aparatul de fotografiat, spre a mai găsi câțiva muguri din plantele cultivate.
Au urmat fotografii, peste fotografii. Am prins apoi drăgălășenia veverițelor negre, urcându-se fulgerător și jucăuș pe balcoane și terasă și de acolo pe mesele unde, ele sperau că, noi, în pripă, om fi uitat măcar câteva firimituri, când am rânduit totul.
Înlăuntrul salonului de recepție-conferințe- expoziții, se auzea rumoarea cuvintelor de bun sosit, mici vorbe de duh, nimeni nevoind să divulge anticipat, ceva din subiectul expunerii sale. Mai puțin discrete, prin mini-expozițiile afișate, exponatele grăiau sugestiv pentru curiozitatea noastră , iar artistele își prezentau bucuros arta personală.
Tablouri și schițe vizuale referitoare la modă, decorațiuni interioare, colorit sau ilustrare pentru material tipărit. Nu a lipsit nici sugestia pentru vestimentația feminină în vogă. Decorațiunea tablourilor era scoasă în valoare și prin ramele aferente, grăitoare.
Erau expuse și tablouri cu teme absconse, dar mult grăitoare dacă te aplecai asupra lor cu suflet, deschidere artistică și mai ales cu intuiție… Totul era învăluit în frumosul grăitor, de la scara mică a cărții postale, a pliantului, până la tabloul déjà înrămat.
Un vacarm juvenil umplea încăperea. Se continua cu impresii, apropieri de idei spre a se cunoaște, spre a se aminti despre alte festivaluri, petrecute aci, participanții permițând că vor veni, sigur !, și la festivalul viitor și își făceau promisiuni, că își vor scrie –iar sigur – după întoarcerea acasă.
Dar, ,,sună ”… De data aceasta un clopoțel adevărat și mult sonor. Amfitrioana noastră, Directoarea Festivalului, Doamna Flavia Cosma, organizatoarea acestei activități cu masă de artiști și scriitori, ne invită să luăm loc spre începerea lucrărilor. Ne așezăm curioși, fiindcă Domnia sa ridică de lângă masa- catedră, sacul cu surprize; sunt diplome de participare, diplome de excelență, atestări și programul amănunțit al Festivalului.
Ni se împart aceste mult apreciate de noi, daruri, și începe desfășurarea . De fiecare dată la derularea acestui program, este ceva nou, oameni noi, idei noi, organizare cu surprize. Dar și fiecare participant s-a întrecut pe sine. Au fost expuneri pe teme de ficțiune, lansări de cărți, poezie, proză, reportaje, sfaturi medicale îmbrăcate în poezie și o ședință de armonizare sonoră pentru liniștirea zbuciumului nostru.
Trebuie să adaug, în câteva vorbe, desfășurarea acestei ședințe de subtilă Yoga. Fenomenul de calmare a emoțiilor și de destindere al participanților se găsea în intuiția și practica maestrului yoghin, Lorne Auber, care prin mijloace simple și la îndemâna oricui, dar folosite științific, psihologic și cu iscusință, au dat imediat rezultate.
Totul era proiectat prin sunete deosebit de fine și melodioase. Elementele folosite au fost sunetele produse de apă, de bare de lemn și metal, de corzi de vioară, de lovituri pe lemn, apoi un cântec fin , pierdut și prelung, imitând cântecului păsărelelor, și ca adaus, atingerea palmelor cu balsam de plante mirositoare, un balsam liniștitor și plăcut.
În program am avut și momentele muzicale , intermezzo, ale artiștilor autori- compozitori. S-au luat și s-au dat, interviuri, S-au jucat mici scenete pe versuri de poezie, s-a prezentat poezie umoristică și satirică, s-a făcut schimb de cărți.
Între noi, ca participantă a fost și Doamna Primar al Orașului Val David, Nicole Davidson, poetă. A mai sosit și un ,,curier” al Centenarului Marei Uniri a României, Domnul Adrian Erbiceanu, care a adus și a prezentat ,,Medalia Unirii”, acordată Doamnei Flavia Cosma, precum și Diploma de participare, la acest Centenar, pentru creația dânsei.
Moment de mare emoție, prin care am trecut și eu la primirea acestei medalii tot într-un moment festiv la Festivitatea Centenarului.
După două zile de lucrări, întregul colectiv participant ne-am deplasat la Centrul Cultural al Orașului Val David, unde participanții Festivalului au mai găsit în mapa lor bogată în ,materiale, altele necitite încă, pentru publicul care ne aștepta. Și acolo totul s-a desfășurat în entuziasm, bună dispoziție, momente muzicale și vinul de onoare.
Am vizionat cele două expoziții afișate în incinta acestui centru, un video, și un fotomontaj, pledând pentru ocrotirea pământului de influența nefastă a articolelor, ambalajelor, din material plastic-deșeurile.
Ingenios și sugestiv , în partea inferioară a ferestrelor se găseau déjà primele ambalaje aduse de public, spre a arăta adeziunea Centrului la acest nou curent de protejare a mediului. Este știut că un deșeu plastic îngropat în pământ rezistă două mii de ani fără a se descompune.
Nu pot Încheia această relatare fără a aminti minunatul banchet care a avut loc și tratația la un supeu festiv demn de Luculus, stropit cu vin și cu sirop medicinal, revigorant făcut din fructe de pădure de către una dintre participante.
Nu ne rămâne decât să mulțumim Dragei nostre Directoare Flavia Cosma și nouă tuturor, reciproc, participanților pentru amintita manifestare culturală deosebită, așa cum deosebite au fost și celelalte întruniri sub egida Festivalului bianual al Artiștilor și Scriitorilor de la Val David, organizat și condus de poeta scriitoare, Doamna Flavia Cosma.
Melania Rusu Caragioiu – St, Constant, 3 octombrie 2018
