PSD nu este un partid, este un sistem. Un sistem birocratic, sofisticat de crimă organizată. PSD este visul de aur al mafiei de pretutindeni de la Camorra, Cosa Nostra la Propaganda Due, mafia care a inspirat Mani Pulite, operaţiunea vastă de vânătoare a criminalilor în Italia anilor 1990 condusă de Antonio Di Pietro. Mulţi criminali în urma acestei operaţiuni au fost internaţi în penitenciare de maximă siguranţă în celule fără ferestre. Când sunt aduşi în faţa procurorilor au o faţă de corb. După 28 de ani, Mani Pulite continuă. Procurorii anti-mafie locuiesc în garnizoane sau în sediile de Carabinieri din Italia, circulă numai sub escortă în maşini blindate şi nu-şi pot duce dimineaţa copiii la şcoală.
Propaganda Due, Camorra, Cosa Nostra sunt nişte băieţaşi de cartier în pantaloni scurţi pe lângă PSD. Este absurd ca un hoţ să predice de la Şefia Camerei Senatului în numele Justiţiei. Este absurd ca nişte gangsteri politici să facă politica penală a unei ţări. Dar este visul oricărei organizaţii criminale să se întâmple aşa. PSD este un sistem de crimă organizată unic, inefabil, idiot, intraductibil.
Nu a existat în Europa un asemenea sistem, de aceea Europa nici nu-l poate înţelege. Europa l-ar putea înţelege numai dacă ar locui în România ca o persoană obişnuită. România este un rai pentru cei cu bani, dar pentru majoritatea oamenilor simpli, a muncitorilor obişnuiti este, vorba unui scriitor contemporan, ca şi cum ai înota într-o piscină cu acid sulfuric, este iadul pe pământ.
Cine vrea să înţeleagă PSD ca partid face o greşeală. PSD nu are ideologie. Singura ideologie PSD este jaful naţional, jaful fără frontiere. Faţă de bolşevicul care vorbea în lozinci, pesedistul vorbeşte în ecoul discursului liderului de partid ca un papagal. Dacă butonezi telecomanda la diferite posturi TV în acelaşi interval de timp, auzi pesediştii care spun exact aceleaşi fraze de genul – “Nu e nevoie de intervenţia Preşedintelui”. Bolşevicul avea conştiinţa turtită de lozinci ca o farfurie, pesedistul are gândirea cenzurată de voinţa unui partid care acceptă critica numai în interior, cu faţa sub pernă.
Pentru a fura în linişte din banii publici, PSD a creat trezoreriile operative. Aceste trezoreriile realizează un labirint de conturi în România de peste 67.000 de conturi care deşi au forma IBAN, nu au cod Swift, pentru că nu sunt acreditate de Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication. Putem să le numim buzunare. Ele nu sunt conturi. Un român nu-şi poate plăti impozitul din străinătate. El trebuie să vină din străinătate cu bani ghiaţă la ghişeu. Dacă s-ar face un bilanţ al infracţiunilor economice în acest labirint de conturi, ar fi necesar investigaţiei efectivul unei divizii de contabili, ar trebui o armată. Avem o instituţie care ar putea face asta, Curtea de Conturi, dar ea este pesedistă, este condusă de unul dintre artizanii falimentului comerţului exterior al România, cel care numai printr-un singur bileţel a dat start la creditarea pesedistă fără limite, la jaful fără margini din rezerva valutară a României, o adevărată legendă pesedistă a hoţiei – Nicolae Văcăroiu. Nevoia de cash a acestei maşini de spălat bani numită România este de nedescris. Atenţie nici dacă îţi schimbi paşaportul în consulatele României de peste graniţe, nu poţi face asta decât dacă vii cu bani ghiaţă de la frigider. Pur şi simplu nu poţi plăti cu un card bancar VISA sau MasterCard, pentru că sistemul nu este conectat în exterior. Este o insulă. Este un paradis fiscal. Este o nenorocire.
La ghişeul trezoreriile operative din România se strâng zilnic metri cubi de bancnote din taxe. Românii sunt singură naţiune care formează cozi pentru a-şi plăti impoziturile cash. În țările civilizate plata cash a impozitului este interzisă. Este surprinzător cum de trezoreriile nu au fost jefuite armat până acum. Dacă nu au fost jefuite armat, ele sunt jefuite oricum din interior. Aceşti metri cubi care se strâng la ghişeu nu vor ajunge niciodată în folosul public. Ei ajung sigur în buzunarele câtorva gangsteri politici, de tipul lui Liviu Dragnea, ultimul lider de partid european condamnat penal definitiv care face mitinguri împotriva abuzurilor Justiţiei din România şi pentru apărarea democraţiei şi a statului de drept. Este absurd. Nu mai vorbim de faptul că firma patronată spiritual de Liviu Dragnea, firma în care sigur fiul lui este propietar şi administrator a dat faliment pe fonduri europene. În fine, revenind la finanţe, practic cu banii impozitelor, românii finanţează hainele de lux, limuzinele, deplasările şi vacanţele exotice, proxenetismul de lux, bordelurile şi escortele de top ale unor criminali, în niciun caz autostrăzi, infrastructură în Sănătate, Învăţământ sau Armată. Când spun criminali nu folosesc sub nicio formă o denumire pentru altă denumire. Din 1989 încoace istoria României este o istorie a PSD şi a restului lumii. Tot ce s-a întâmplat în România este istoria unei crime organizate care a confiscat tot ce se poate numi instituţie statală, de la Institutul de Statistică, Avocatul Poporului, Camera de Conturi, Presa, Banca Naţională, Biserica Ortodoxă, Sindicate, Armată, până la Curtea Constituţională, Bursa de Mărfuri, camerele de comerţ şi industrie, bănci, fondurile de proprietate, până la inspectoratele şcolare şi instituţiile de protecţie a drepturilor copiilor…
Nu trăim într-o democraţie, în schimb suferim din plin o democraţie pesedistă care a alungat atâţia români peste graniţe mai mult decât a alungat istoria bolşevismului. În acest moment lupta pentru democraţie în România este pierdută, pentru că nu se poate lupta împotriva PSD prin alegeri. Asta este tragedia diurnă şi coşmarul nocturn al României. PSD nu poate fi învins în alegeri electorale. Sistemul însă este foarte labil şi se poate prăbuşi în orice clipă de la sine.
România în acest moment este ca şi cum ai sufla într-o lumânare. Ca o primă măsură anti-pesedistă, este să obligăm sistemul să ţină banii într-o bancă la vedere în trei conturi în care să ne adunăm taxele că e vorba de TVA, impozit pe profit şi asigurări sociale. Dacă lăsăm PSD să ne amaneteze fondurile de pensii, bruma de lichidităţi pe care o mai avem în ţară, va urma un dezastru, pe lângă care criza mondială din 2008, după falimentul Bancorex şi a întregului sistem bancar românesc, de la fondurile minunate de investiţii, Banca Agricolă, Turco-Română, Dacia Felix şi câte bănci au mai fost până la Banca Comercială Română care a rămas dârdâind în picioare, în mod cu totul şi cu totul neaşteptat şi miraculos ca şi cum nu ar fi fost conectată la economia ţării, tot acest colaps pe care România l-a îndurat şi l-a trăit va fi o glumă pe lângă ce va urma.
Cei care vor ajunge în stradă, nu vor mai putea fi adăpostiţi. Crima financiară nu va mai putea fi ascunsă. Şi când se va întâmpla asta, nimeni nu ne va mai ajuta. În niciun caz Europa, “funcţionarii de la Bruxelles”, ca să folosesc o metaforă pesedistă. Europa ne va exclude din club şi are toate motivele s-o facă. Nu întrunim niciun criteriu care să ne deschidă uşa Europei. E posibil ca pentru încercarea de a muta ambasada României la Ierusalim să-l ajute Donald Trump pe Liviu Dragnea, să-i trimită nişte sandviciuri la vizetă, dar este foarte puţin probabil şi oricum inutil.
România suferă şi acum de foame. În tot acest timp, dac-ar fi să gândim acest jaf naţional, sacrificiu inutil de generaţii, ca o clipă de eternitate, ca un moment important din istoria României, această clipă trebuie să conţină epica ziariştilor bătuţi în faţa blocului, tabloul liderilor de opinie torturaţi în secţiile de poliţie, aduşi în stare de comă, ucişi în casa scării prin împuşcare, a ziariştilor a căror maşini au fost incendiate pentru că sunt de “cea mai joasă speţă”, a procurorilor ucişi prin leziunile provocate prin căderea de la mare înălţime “pe fondul unui episod suicidar”, a tuturor “accidentelor” în care şi-au pierdut viaţa ziarişti, lideri de sindicat, magistraţi, investitori, lideri de opinie, oameni care au crezut că în ţara lor va domni într-o zi Legea.
