A pornit spre Italia, împreună cu soțul ei, când abia se luaseră, foarte tineri, entuziaști și curioși ce le va oferi destinul dacă vor îndrăzni să privească viața fix în ochi.

Au îndurat aproape tot ce îndură un om aflat departe de pământurile sale natale. Alina, ajutată de soțul ei, și-a urmat studiile universitare în Italia, obținând apoi și o bursă la Sorbona. Pe tot parcursul, de la venirea în Italia și până astăzi, au muncit cot la cot…

Alina, din pricină de dor, plus alte pricini neștiute, a prins dragul de a scormoni în cerneli în căutare de …metafore.

Poezia este mai întâi o stare, nu orice stare ajunge și poem scris, nu orice poem scris poate ajunge filă de carte. Alina Monica Țurlea a scris și a strâns de-o carte, încurajată de un editor italian și de un concurs literar care a premiat-o.

Așa s-a născut cartea de debut ”La mia quintessenza” (Chintesența mea) Editura Aletti. Un volum concentrat pe o confesiune aproape intimă.

Încă de la prima pagină a cărții  ,,La mia quintesenza,, sunt transportat în dimensiunea cosmică a iubirii, vorbim aici de acea energie subtilă care a creat Universul și care îl menține viu, mai mult sau mai puțin aparescent.

Dincolo de spațiul naturii, unde orice colț de pământ devine paradis atunci când iubești și vezi realitățile nu doar ca un decor, ci te face să te simți parte, se află un alter ego în căutarea Divinului.

Pornind de la fizica aristoteliană a căutării celui de-al cincilea element alăturat celor patru din natura din care am fost iviți, autoarea se consideră alcătuită din apă, aer, foc, pământ și… iubire, asta este a cincea esență, quinta essenza, iubirea.

Cele patru elemente, apa, aerul, focul si pământul, prin care se realizează percepția  realului revărsat în formele sale, sunt metafora esențială a alcătuirii. În existența sa umanitatea și-a făcut multiple modele intime de gândire și-a putut desluși aspirații, tânjiri, iată de ce sunt atâtea forme de exprimare artistice, așa s-a descoperit sensul creator definitoriu omului, dintr-o dorință mistică neînțeleasă de a percepe și  de a trăi natura, spațiul de dincolo, transcendentul, ori să-și lămurească locul său în toate acestea.

(Citez:) ”Există trei dimensiuni ale imaginii, spune Jean Paul Sartre, în L’imaginaire, prima imagine este, în fapt, o conștiință, și mai mult, una transcendentă; ea diferențiază imaginația de celelalte moduri ale conștiinței, obiectul imaginat e dat imediat ca atare, în timp ce cunoașterea perceptivă se formează încet prin aproximații și luări succesive de contact iar cea de-a treia dimensiune a imaginii este spontaneitatea.”

Lecturile, în special din cei cu adevărat autentici, precum Nichita Stănescu, marchează matricea gândirii și stimulează privirea spre dincolo de orice barieră… Un declic, o clipă lăsată inima să zburde în alte spații și, iată, se atinge câmpul sublim al metaforei pe care încet-încet sau adesea așa, dintr-odată, face să apară un nou condei care îl exprimă acel câmp sublim în forme, senzații, stări cel putin la fel de autentice, unice.

Emigrantă pentru a doua oară, ba nu, a treia… sau chiar a patra!… Alina Monica Țurlea a trăit tridimensionalitate dorului și a adus mărturie aceste versuri faptului că a fost acolo.

Mai întâi, copilă fiind, din țara vechilor zei părinți, din Carpați. a emigrat spre Italia, leagănul civilizației europene actuale.  Aici a devenit parte cumva din spiritul locului și, cu strădanie și tânjire, a ajuns să emigreze vremelnic în Franța, urmând un master la Sorbona

Cine sau ce era Alina aici la Paris, unde a scris cartea sa din perspectiva dorurilor? Dorul de pământul străbun, plus dorul de Roma, plus dorul de sine și de a respira spiritualitatea pariziană, suma aceasta a copleșit-o. Alina era probabil o particulă a unei metafore. Iată, cuminte dar nici prea, și-a culcat inima pe o foaie de hârtie și… a șters albul ei dezvăluind prin vers cântul vieții, cântul intim al bucuriei.

Simplitatea sau mai degrabă limpeziciunea expresiei te face să percepi la prima vedere scrisul ei ușurătate, acea stare de visare a unei fecioare așteptând prințul pe calul său alb… ca apoi, imediat să-ți dai seama că din aceeași pastă ești alcătuit chiar tu, că autoarea este de fapt o soră a ta…

Surprind, deloc cazual, doar câteva versuri, așa cum aș plimba aburul celei mai bune cafele pe la nasul vostru, prin care să vă stârnesc pofta să citiți cartea:

”Dragoste, o cireașă perfectă, ca o inimă.”

”Sunt o femeie răpită de anotimpul ei.”

”Mi-e deajuns să-ți rostesc numele în momentele de singurătate.”

”Uneori foile albe au sfințenia lor.”

”Viața asta merită totul, cel puțin o dată.”

”Trăiești în cuvintele mele. / în fiecare zi  / Mă îmbrac și mă îmbrac  / De tine.”

”Înțelegerea durerii celuilalt este adevărata pace.”

Duminică 26 Mai 2019, la Centrul Cultural Giorgio Morandi din Roma, începând cu ora 14.00, va avea loc lansarea acestei cărți în cadrul celei d-a 51 a ediții a Cenaclului de la Roma, cenaclu din care Alina Monia Țurlea face parte. Nu vor lipsi surprizele… INTRAREA LIBERĂ.